Am bătut la ușa celui mai tânăr (
!!!) dintre veteranii de război sibieni.
Ne-a primit împreună cu femeia care îi ține în chirie sufletul și-i primenește viața de mai bine de 60 de ani... Casa lor, muzeul vieții celor doi, e mobilată cu icoane de suflet, cu cadouri de la nepoți transformate în adevărate obiecte de cult, cu cărțile lor de căpătâi, cu fotografii ale bucuriei și ale tristeții, cu urmele drumurilor și locurilor prin care și-au abandonat câte un crâmpei de suflet, toate adunate și împachetate cu grijă în lada plină cu zestrea de amintiri și povești a Doamnei casei...
!!!) dintre veteranii de război sibieni.Ne-a primit împreună cu femeia care îi ține în chirie sufletul și-i primenește viața de mai bine de 60 de ani... Casa lor, muzeul vieții celor doi, e mobilată cu icoane de suflet, cu cadouri de la nepoți transformate în adevărate obiecte de cult, cu cărțile lor de căpătâi, cu fotografii ale bucuriei și ale tristeții, cu urmele drumurilor și locurilor prin care și-au abandonat câte un crâmpei de suflet, toate adunate și împachetate cu grijă în lada plină cu zestrea de amintiri și povești a Doamnei casei...
La cât mai buni și mai liniștiți ani venerabilului nostru camarad, Maiorul (în retragere) Nicolae TURCU, alături de distinsa lui soție!
