MĂRTURII DE PE FRONT

 

 

 

 






 


 

 


 




 


 


 

 



 



 


 


 




 


 






 


 







 

 









 


 

 







 

 







 


 





 

 

 



 

 







 










 


 

 

 

 






 


 






 





 








 


 






 

 


 





 

 

 






 






 





 






 


 



 

 


 

        


 





 






 

 





 

 





Intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial a vizat refacerea integrității sale teritoriale afectate în anul 1940 când Basarabia, partea de nord a Bucovinei și ținutul Herța, partea de nord-vest a Transilvaniei și Cadrilaterul au fost cedate Uniunii Sovietice, Ungariei și Bulgariei.
În data de 22 iunie 1941, Armata Română declanșa ofensiva împotriva Uniunii Sovietice, pentru a recupera Basarabia și nordul Bucovinei. La început, acest război a avut parte de un sprijin aproape unanim în rândul societății românești deoarece românii doreau recuperarea teritoriilor ocupate de Rusia Sovietică. Ofensiva românească a avut succes, iar în vara anului 1941, Armata Română eliberase pământul românesc.
Deși o parte a elitei românești și-a dorit ca ofensiva românească să se oprească la Nistru, conducerea politică și militară din acel moment a decis ca militarii români să înainteze spre Est, alături de trupele germane care luptau contra sovieticilor. Se spera că, dacă Armata Română lupta bine în Est, România va putea pretinde retrocedarea teritoriilor pierdute. Pierderile suferite de Armata Română pe Frontul de Est al celui de-al Doilea Război Mondial se cifrează la peste 600.000 de morți, răniți și dispăruți.
Proiectul pe care îl lansăm astăzi – Mărturii de pe front – aduce în atenția noastră parcursul demn a doi ofițeri români (frați) înrolați pe Frontul de Est care au luptat eroic, ajungând până în Stepa Calmucă, la sud de Stalingrad.
Invităm astfel, cititorii paginii de internet a Oficiului Național pentru Cultul Eroilor să parcurgă corespondența dintre Ioan (Nelu) și Alexandru (Sandu) DUMITRESCU cu cei dragi rămași acasă.